(un copac falnic e frumos si cu cateva frunze cazute)
Deşteaptă-te, e, di sul cel de ate,
În cae te-adciă babaii de tiai!
Acu i icidată cieşte-ţi altă sată,
La cae să se-chie şi cuzii tăi duşai!
Acu i nicidată să dă dvezi î lue
Că aste i ai cuge un sge de a,
Şi că a aste pieptui păstă cu fală-u ue
Tiufăt î lupte, u ue de Taia!
Îalţă-ţi lata fute şi caută giu de tie,
Cu stau ca bazi î ute voiici sute de mii;
U glas ei ai aşteaptă şi sa ca lupi în ste,
Băti, băbaţi, jui, tiei, di uţi şi di cpii!
Piviţi, ăeţe ube, ihai, Ştefa, Cvie,
A aţiue, ai vşti stăepţi,
Cu baţele aate, cu fcul vstu vie,
„Viaţă libetate i ate! ” stigă tţi.
Pe vi vă iiciă a pizei ăutate
Şi aba euie la ilcov şi Capaţi!
Da i, pătuşi la suflet de sfta libetate,
Juă că v da a, să fi puuea faţi!
Aă văduvită de la ihai cel ae
Petide de la fii-şi azi ă d-ajuti,
Şi blastămă cu lacii î chi pe işicae,
Î astfel de peicl s-a face vzătoi!
De fulgee să piaă, de tăset şi puciasă,
Icae s-a etage di glisul lc,
Cd patia sau aa, cu iiă duiasă,
Va cee ca să tece pin sabe şi fc!
Ajuse iatagaul babaei seilue,
A căui plăgi fatale şi azi le ai siţi;
Acu se vă cuta î vetele stăbue,
Da ato e e Dul că vii u o pii!
Ajuse desptisul cu-teaga lui bie,
Al căui jug di seculi ca vitele-l putăm ;
Acu se-ceacă cuzii, î oaba lo tufie,
Să e ăpească liba, da ţi uai dă!
I di patu ughiui, acu i icidată
Uiţi-vă î cuget, uiţi-vă siţii!
Stigaţi î luea lagă că Duăea-i fuată
Pri itigă şi silă, viclee ueltii!
Peţi, cu cuce fute! căci astea e ceştiă,
Deviza-i libetate şi scpul ei peasft.
Ui ai bie luptă, cu glie depliă,
Dect să fi sclavi iaăşi î vechiul st’ păt!
(propunere pentru ziua nationala a Romaniei 2020)
Defineste-te, române, in timpurile curente,
Si scoate capul de unde te-ai adâncit singur de atatia ani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi internii tăi duşmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge ceva sânge de om harnic,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm inca o scanteie
Triumfătoare în gandire, de renume international!
Lauda-te mai putin si stai drept in tacere,
Cum stateau demult brazii-n munte voinici, cu milioanele;
Ca nu esti animal sa sari ca lupii în stâne,
Esti femeie sau barbat modest si civilizat!
Priviţi, măreţe umbre, Cuza, Carol si Mihai,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele incrucishate, cu focul vostru mistuit,
„Viaţă-n minciuna si coruptie! ” strigă acum toţi.
Pre voi vă nimiciră nepasarea si răutatea
Şi lenesha neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, acum pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom incerca, să fim pururea parteneri!
O mamă văduvită de la Iliescu-n coace
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face senatori!
Slavita sa fie, de respect şi multumire,
Diaspora disperata ce-a plecat in goana,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să muncim pe banii altora!
N-ajunse ca mereu dam vina pe altii,
A căror fapte istorice şi azi le tot pomenim;
Acum se vâră cnuta primarilor în satele sarace,
Dar martor ne e Domnul că noi n-o mai votam!
N-ajunse coruptia cu-ntreaga ei jigodie,
Al cărei jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum incearcă neo-hipsterii, în oarba lor prostie,
Să ne bastardeze limba, iar se pare ca nimanui nu-i pasā.
Români din patru unghiuri, acum ca niciodată
Lepadati-vă de lacomie, uniţi-vă-n justitie!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i ruinatā
Prin nepasare şi silă, tembele uneltiri!
Preoţi, cu coaiele-n frunte! căci oastea e NATO,
Deviza-i libertate şi scopul ei preauzat.
Murim mai bine-n modestie, cu glorie nestiuta,
Decât să fim sclavi mereu în noul nost’ MALL.
(o picturā strashnicā aratā bine si cu susul în jos)
Tnâmāp tson luihcev nî isārai ivalcs mif ās tâced.
Ānilped eirolg uc ātpul n-enib iam mirum,
Tnâfsaerp ie lupocs is etatrebil i-azived.
Ānitserc e aetsao icāc! Etnurf n-ecurc uc, itoepr!
Iritlenu enelciv, ālis is āgirtni nirp
Ātaruf i-aerānuD āc āgral aemul nî itagirts!
Iritmis n-āv-itinu, teguc nî āv-itinu
Ātadoicin iro muca, iruihgnu urtap nid inâmor!
Mād o iamun itrom rad abmil ācsaepār en ās,
Eifurt rol abrao nî, iizurc ācraecn-es muca;
Mātrup l-eletiv ac iluces nid guj iurāc la,
Eibro iul agaertn-uc lumsitopsed esnuja-n!
Mimirp o un iiv āc lunmoD e en rotram rad,
Enubārts elertev nî atunc ārâv es mucav;
Mitmis iam el iza is elataf igālp iurāc a,
Enulimes ierabrab lunagatai esnuja-n!
Cof is eibas nirp mecert ās ac erec av,
Āsaoiud āmini uc, amam uas airtap dnâc,
Col lusoirolg nid egarter ar-s eraciro,
Āsaoicup is tensārt ed, āraip ās eregluf ed!
Irotāznâv ecaf ar-s locirep ed leftsa nî,
Eracisiro ep ihco nî imircal uc āmātsalb is,
Irotuja-d ānâm iza is-iif al ed edniterp
EraM lec iahiM al ed ātivudāv āmam o!
Itarf aerurup mif ās, anâm ad mov āc māruj,
Etatrebil atnâfs al isnurtāp, ion rad!
ItapraC is vocliM al erinuen abrao is
Etatuār iemzip a āricimin āv iov erp.
Itot āgirts “!etraom iro etatrebil n-ātaiv”,
Eniv n-urtsov lucof uc, etamra eletarb uc,
Itopenārts irtsov ia, enuitan anâmoR,
EnivroC, nafetS, iahiM, erbmu eterām, titvirp!
Iipmâc nid is itnum nid, irenit, inuj, itabrāb, inârtāb,
Enâts nî ipul ac ras is ātpaetsa iam ie salg nu;
Ii med etus iciniov etnum nî izarb ac uats muc,
Enit ed ruig n-ātuac is etnurf atal it-ātlanî!
NaiarT ed emun nu, etpul nî rotāfmuirt
Emun nu-ālaf uc mārtsāp irutpeip a n-āc is,
Namor ed egnâs nu egruc iam inâm etsa n-āc
Emul nî izevod mād ās ātadoicin iro muca!
Inamsud iāt iizurc is enihcn-es ās erac al,
Ātraos ātla it-etseiorc ātadoicin iro muca!
Imarit ed iirabrab āricnâda-et erac nî,
Etraom ed lec lunmos nid, enâmor, et-ātpaetsed
(versiune sfântā Crestinā)
Deşteaptă-te, rom , din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barii de tirani!
Acum ori niciodată eşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchi cruzii tăi duşmani!
Acum ori niciodată dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni ma ge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre p ri păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, de Traian!
Înalţă-ţi lata frunte giur de tine,
Cum stau ca brazi nte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşte şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, ne din munţi şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umb, ai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai tri strănepoţi,
Cu braţele armate, u focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate or arte! ” strigă toţi.
Dar noi, pătrunşi la de sfânta libertate,
Jurăm că vom dam să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi ână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacr ochi pe orişicare,
În astfel de pericol ace vânzători!
De fulgere să piară, răsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage gloriosul loc,
Când patria sau ma cu inimă duioasă,
Va cere ca să trece n sabie şi foc!
N-ajunse iataganul arei semilune,
A cărui plăgi fatale le mai simţim;
Acum se vâră cnut etrele străbune,
Dar martor ne e Do că vii nu o primim!
N-ajunse despotis u-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din sec vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă în oarba lor trufie,
Să ne răpească lim ar morţi numai o dăm!
Români din patru u ri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, u n simţiri!
Strigaţi în lumea lar Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, vi uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n fr căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi ul ei preasfânt.
Murim mai bine-n lu u glorie deplină,
Decât să fim sclavi i în vechiul nost’ pământ!
(reorânduit alfabetic)
A, a, a, acum, acum, acum, acum, acum,
Acum, adâncira, ajunse, ajunse, ajutori, ai,
Al, altā, ar, ar, armate, aste, astfel,
Asteaptā, azi.
Barbarii, barbarei, bārbati, bātrâni, bine,
Blastamā, bratele, brazi.
Ca, ca, ca, ca, care, care, cā, cā,
Cārui, cārui, câmpii, când, Carpati, cautā,
Cā, cā, cā, cāci, cel, cel, cere, cnuta,
Corvine, crestinā, croieste, cruce,
Cruzii, cruzii, cu, cu, cu, cu,
Cu, cu, cu, , cu, cu, cuget, cum, curge.
D, da, dar, dar, dar, dām, dām, de, de, de,
De, de, de, de, de, de, de, de, de, decât,
Deplinā, despotismul, desteaptā, deviza,
Din, din, din, din, din,
Domnul, dovezi, duioasā, Dunārea, dusmani.
E, e, ei.
Face, falā, fatale, fii, fim, fim, foc, focul, frati,
Frunte, frunte, fulgere, furatā.
Glas, Giur, glorie, gloriosul.
I, i, iarāsi, iataganul, inimā, intrigā.
În, în, în, în, în, în, în, în, în, în, în, în înaltā.
Jug, juni, jurām.
L, la, la, la, la, la, lacrimi, largā, latā, le,
libertate, libertate, libertate, limba, loc, lor,
lume, lumea, lui, lupi, luptā, lupte.
Mai, mai, mai, mai, mama, mamā, Mare,
Martor, mārete, mâna, mânā, mâni,
Mihai, mii, Milcov, moarte, moarte, morti,
Munte, munti, murim.
N, n, n, n, n, n, n, n, n, n, natiune, ncearcā,
Nchine, ne, ne, neunire, niciodatā, niciodatā,
Niciodatā, nimicirā, noastre, noi, nost,
Ntreaga, nu, numai, nume, nume.
O, o, o, o, oarba, oarba, oastea, orbie,
Ochi, ori, ori, ori, ori, oricare, orisicare,
Patria, patru, pāmânt, pāstrām, pātrunsi,
Pe, pericol, piarā, piepturi, pizmei, plāgi,
Pre, preasfânt, preoti, pretinde, primim,
Prin, prin, priviti, purtām, pururea.
Rāpeascā, rāutate, retrage, roman,
Româna, române, români.
S, s, sabie, sar, sau, sau, sā, sā, sā, sā, sā, sā, sā,
Sânge, sclavi, scopul, se, se, se, seculi,
Semilune, sfânta, silā, simtim, simtiri, soartā,
Somnul, stau, stâne, strābune, strānepoti,
Strigati, strigā, suflet, sute.
Shi, shi, shi, shi, shi, shi, shi, shi, shi, shi,
Shi, shi, shi, Shtefan,
Tāi, te, te, tine, tineri, tirani, Traian, trāsnet, trecem,
Triumfātor, toti, trufie,
Tzi, tzi
Umbre, un, un, un, un, uneltiri, unghiuri, uniti, uniti,
Va, vā, vā, vā, vāduvitā, vânzātori, vârā, vechiul,
Vetrele, viatā, viclene, vii, vine, vitele, voi,
voinici, vom, vostru, voştri.
(versiune feminist-litera “a” este de genul feminin)
Deşteaptă-te, aaaaaa, din aaaaaa cea de moarte,
În care te-adânciră aaaaaaaa de aaaaaa!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,
La care să se-nchine şi crudele tale aaaaaaa!
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de aaaaa,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-o aaaa
Triumfatoare în lupte, o aaaa de Aaaaaa!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n aaaa de tine,
Cum stau ca aaaaa în aaaaa voinice sute de mii;
Un glas ele mai aşteaptă şi sar ca lupoaicele în stâne,
Bātrâne, femei, june, tinere, din aaaaa şi din câmpii!
Priviţi, măreţe umbre, Aaaaa, Aaaaaa, Aaaaaaa,
Româna naţiune, ale voastre strănepoate,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte! ” strigă toate.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Aaaaaa şi Aaaaaaa!
Dar noi, pătrunse la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea surori!
O mamă văduvită de la Aaaaa cea Mare
Pretinde de la fice-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în aaaa pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzătoare!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din glorioasa localitate,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar aaaaaa ne e Doamna că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din secole ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă crudele, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar moarte numai o dăm!
Aaaaaa din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Aaaaaa, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclave iarăşi în vechiul nost’ pământ!
(versiune minimalista prin eliminarea mijlocului sau grija frontierelor)
Deşteaptă moarte,
În tirani!
Acum soartă,
La duşmani!
Acum lume
Că roman,
Şi nume
Triumfător Traian!
Înalţă tine,
Cum mii;
Un stâne,
Bătrâni, câmpii!
Priviţi, Corvine,
Româna strănepoţi,
Cu vine,
„Viaţă toţi.
Pre răutate
Şi Carpaţi!
Dar libertate,
Jurăm fraţi!
O Mare
Pretinde ajutori,
Şi orişicare,
În vânzători!
De pucioasă,
Oricare loc,
Când duioasă,
Va foc!
Nu semilune,
A simţim;
Acum străbune,
Dar primim!
Nu orbie,
Al purtăm ;
Acum trufie,
Să dăm!
Români niciodată
Uniţi simţiri!
Strigaţi furată
Prin uneltiri!
Preoţi, creştină,
Deviza preasfânt.
Murim deplină,
Decât pământ!
(versiunea index alfabetic pentru mai multā democratie)
A-6 F-0 L-1 S-2
a-119 f-20 l-56 s-51
ā-74 G-0 M-5 Ş-4
â-18 g-18 m-65 ş-20
B-1 H-0 N-2 T-2
b-20 h-6 n-105 t-86
C-6 I-0 O-2 ţ-21
c-68 i-186 o-56 U-2
D-8 Î-3 P-5 u-88
d-34 î-10 p-30 V-2
E-0 J-1 R-2 v-24
e-134 j-4 r-118 z-9
-, , ,-!-,-!-,--,!--,;,,,,,!,,,,,,,,-, ,,-!”.!,,,!--,,-!,,-,,,!-,;,!--,-;-,,,!,-,--!-,!,-!,-.-,,,!
(versiunea codul “Enigma” nationalā)
6/119/74/18/1/20/6/68/8/34/0/134/0/20/0/18/0/6/0/186/3/10/1/4/1/56/5/65/2/105/2/56/5/30/2/118/2/51/4/20/2/86/21/2/88/2/24/9
-, , ,-!-,-!-,--,!--,;,,,,,!,,,,,,,,-, ,,-!”.!,,,!--,,-!,,-,,,!-,;,!--,-;-,,,!,-,--!-,!,-!,-.-,,,!